Gandirea, fapta penala
Societatea
civila a trecut prea usor peste un grav abuz al justitiei. Tribunalul
Brasov s-a grabit sa creeze un precedent primejdios: a dictat prima
condamnare pentru delict de opinie. Astfel, in Romania, a gindi si a-ti
rosti punctul de vedere a devenit fapta penala. Presa, cu mici
exceptii, a tratat subiectul in chip senzationalist, fara sa-i vada
implicatiile profunde. Dinspre APADOR-CH, Pro-Democratia si alte
organizatii de aparare a drepturilor si libertatilor fundamentale ale
omului, n-a venit nici un protest. (1)
Intr-o vreme in care tortionarii
regimului comunist, ucigasii din decembrie \'89 si jefuitorii banului
public de dupa prospera si umplu Parlamentul, brasoveanul Grigore Oprita
(2) a fost condamnat la doi ani si jumatate de inchisoare pentru ca a
indraznit sa-si spuna parerea. Rechizitoriul intocmit impotriva sa ar fi
hilar daca, mai intii, n-ar fi un semn al resurectiei totalitarismului.
Pentru a-l scoate vinovat pe Oprita de propaganda nationalist-sovina
si de organizarea unor grupari fasciste, acuzarea a comis o serie de erori
si excese. Intii, s-a slujit de relatarea unor fapte din viata lui
anterioare aparitiei OUG 31/ 2002, pe baza careia a fost judecat. Or, nici
o lege nu actioneaza retroactiv. Apoi, faptele incriminate de procuror nu
intra sub incidenta vreunei legi. Anchetatorul recunoaste, in
rechizitoriu, despre unele actiuni ca nu sint infractiuni, dar le
relateaza ca si cum ar fi. De pilda, tiparirea unor afise rezonabile
pentru Noua Dreapta, organizatie care functioneaza legal.
Oprita mai
este acuzat ca a colaborat la Gazeta de Vest din Timisoara (disparuta in
1999) si ca a indemnat anumite persoane sa citeasca Puncte Cardinale
(Sibiu), publicatii aflate in deplina legalitate. Procurorul catalogheaza
aceste reviste drept extremiste. Editorii lor l-ar putea da in judecata,
pentru ca nu au fost cercetati vreodata sub acuzatiile de propaganda
nationalist-sovina sau rasism - fapte pedepsite sever si inainte de
aparitia OUG 31 2002, in Codul Penal.
Cu aceeasi rea credinta,
procurorul isi sprijina capetele de acuzare pe doua carti despre miscarea
legionara publicate de Grigore Oprita in 1995 si in 1998. Procurorul a
rasfoit o singura lucrare ( pe cealalta marturisind ca nu a gasit-o) din
care citeaza copios, fara ca fragmentele redate sa-i sustina acuzatiile.
El ignora realitatea ca volumele au fost difuzate prin librarii, in mod
legal. Daca ar fi fost extremiste, ar fi trebuit interzise si retrase de
la vinzare, iar autorul cercetat in urma cu ani de zile.
In fine,
Oprita este invinuit ca a facut propaganda legionara, dar procurorul nu
trimite la textul de lege care sanctioneaza fapta. In schimb, asimileaza
abrupt si discutabil legionarismul cu fascismul, desi menirea sa nu este
de a-si da cu presupusul, ci de a indica legea care a fost incalcata.
Manevra este explicabila prin aceea ca fascismul, xenofobia, nationalismul
sovin, rasismul sint pedepsite in mod expres de legea romana.
Legionarismul, nu.
Fara indoiala, condamnarea lui Oprita pe baza
acestui rechizitoriu este nefondata, imorala si are un pronuntat caracter
politic. Puterea vrea sa arate comunitatii internationale ca nu tolereaza
extremismul.(3) Si are nevoie de exemple comode. Primul este Oprita. (4)
Urmeaza verdictul intr-un proces similar a doi tineri la Sibiu. Un alt
barbat, din Tirgu Neamt, este anchetat pentru propaganda
nationalist-sovina. Iar la Fagaras, peotul Radu Fratila va fi deferit
justitiei, dupa ce politistii i-au confiscat un bust al lui Iuliu Maniu
despre care cred ca este al lui Adolf Hitler!
Este evident ca
Justitia, care raspunde la comenzile PSD, si-a ales victimele din rindul
persoanelor lipsite de notorietate si de protectia unor organizatii
puternice. Altminteri, C.V. Tudor, Gheorghe Funar sau Adrian Paunescu ar
fi fost chemati demult la bara.
Sentinta contra lui Oprita este o
lovitura data democratiei, prin ea deschizidu-se drumul unei politici de
ingradire a libertatii de expresie. De aceea, protestam impotriva abuzului
savarsit de justitia brasoveana. Si chemam la acest gest toate
organizatiile neguvernamentale responsabile. Stim ca se manifesta o
legitima rezerva fata de cazul Oprita, pentru ca brasoveanul este membru
al Noii Drepte - grupare fata de care ne delimitam categoric. Aici nu
este, insa, vorba nici de Oprita, nici de Noua Dreapta. Ci de apararea
unui principiu.
Claudiu Tarziu
1. Poate pentru ca,
de exemplu, dl Valerian Stan, co-presedinte al APADOR-CH, a fost acuzat de
simpatii legionare, dupa ce, in iunie anul trecut, a sustinut principial,
intr-un articol in Cotidianul, dreptul legionarilor la opinie.
2. Care
nu mai este la virsta exaltarilor imberbe, are 39 de ani, de formatie
profesor de fizica, este director intr-o firma importanta din Brasov si
actionarul altei societati comerciale.
3. Dl Gabriel Andreescu da
credit asertiunii analistului Péter Bányai conform careia Puterea isi
disimuleaza propriile simpatii legionare bagindu-i in puscarie pe niste
tineri marginali. ("Cazul Grigore Oprita: a inceput vinatoarea zapacitilor
si a aiuritilor", Observator Cultural, nr. 180, 5-11 aug. 2003) Dl Bányai
merge pe urmele mai vechii idei ca si comunismul s-a molipsit de idei
legionare in vremea lui Ceausescu. Cum PSD este mostenitorul
PCR...
Ipoteza este neverosimila, dar da masura efectelor perverse pe
care le poate avea o decizie pripita.
4. Condamnarea lui Grigore
Oprita a cazut sub efectul unei legi a gratierii. Insa, Parchetul de pe
linga Curtea de Apel Brasov a facut recurs, cerind o pedeapsa mai mare si
cu executare. |
){kind=link}
){kind=link}
){kind=link}
){kind=link}
){kind=link}