|
|
| | Evenimentul Zilei |
"Eu nu ma consider fascist, extremist sau legionar"
Tribunalul Brasov l-a condamnat, ieri, pe Grigore Oprita la o pedeapsa de doi ani si sase luni de inchisoare pentru propaganda nationalist sovina si la doi ani si sase luni de inchisoare pentru raspindirea, vinzarea, confectionarea, precum si detinerea in vederea raspindirii de simboluri fasciste, rasiste si xenofobe, infractiune prevazuta de articolul 4 din OUG 31/2002. Practic, Grigore Oprita este primul roman condamnat in baza acestei ordonante care prevede interzicerea organizatiilor si simbolurilor cu caracter fascist, rasist si xenofob si prevenirea cultului persoanelor vinovate de savirsirea unei infractiuni contra pacii si omenirii. Oprita a scapat insa de inchisoare datorita unei gratieri recente.
Grigore Oprita a fost judecat cu usile inchise, intr-un proces mai putin obisnuit in Romania, care s-a terminat in aproape o luna. Faptul ca este primul caz de la noi judecat sub asemenea acuzatii si ca procesul s-a incheiat extrem de repede l-au facut pe Oprita sa declare ca se doreste crearea unui precedent. Cu toate acestea, vicepresedintele Tribunalului Brasov, magistratul Nicoleta Georgescu, spune ca nu este nimic nefiresc in acordarea sentintei intr-o perioada atit de scurta. “Au mai existat cauze penale pe rolul Tribunalului Brasov care s-au judecat atit de repede. Sub nici o forma nu a existat interesul grabirii judecarii acestei cauze”, ne-a declarat judecatorul Nicoleta Georgescu. Procurorii Parchetului de pe linga Curtea de Apel Brasov, cei care l-au trimis in judecata pe Grigore Oprita, spun ca faptele de care este acuzat profesorul sint foarte grave. “A racolat copii de scoala carora a incercat sa le insufle idielogiile pe care le impartaseste el, legionare, fasciste si rasiste. Mai exista un caz asemanator la Sibiu, care are insa legatura directa cu cel judecat la Brasov.
Acestea sint primele cazuri de acest gen judecate in tara noastra dupa anii 1989”, declara procurorul general Adrian Saramet.
Grigore Oprita are 39 de ani, este profesor de fizica si director la societatea Curier Press SRL din Brasov. Pe 23 noiembrie 2002, 23 de politisti, mandatati de procurori, au perchezitionat biroul firmei la care este actionar Oprita si locuinta fostei sotii. “Mi s-a spus ca motivul perchezitiei este cautarea de arme, droguri si materiale fasciste. Ne-au fost ridicate trei calculatoare, documente, dosare, sase saci cu carti si sapte pachete cu afise. Printre lucrurile confiscate se mai numara un tricou de fotbal, avind inscriptionat numele firmei, fotografii din albumele personale si un jurnal cu insemnari de pe trasee turistice”, declara Grigore Oprita. Din fosta locuinta a profesorului au fost luate carti, calculatorul fiului sau in virsta de 9 ani, pe care se gaseau in principal jocuri, si o haina de culoare verde, considerata simbol legionar.
Dupa patru luni, Oprita a primit inapoi calculatoarele fara hard-discuri. In rechizitoriul pe baza caruia a fost judecat, procurorii explica rostul perchezitiilor. “In perioada 31 august 2002-2 septembrie 2002, invinuitul a participat in Polonia, alaturi de Tudor Ionescu si altii, la Tabara Nationalista Europeana “Sword&Cross”, organizata de o miscare nationalista denumita NOP (Narodowe Cirodyenie Polski). Incepind cu 15 noiembrie 2002, intre invinuit si reprezentantii Noii Drepte au inceput pregatirile pentru efectuarea unei actiuni specifice de propaganda a acestei organizatii si de lupta impotriva globalizarii. In baza intelegerii realizate prin intermediul Internetului, Oprita a tiparit 4.000 de afise destinate filialelor active ale Noii Drepte din Galati, Braila, Iasi, Tulcea, Brasov, Giurgiu, Teleorman si Ploiesti. La 22 noiembrie 2002, martorii Florea Florin, Dumitru Cristian, Aron Cristian si Maria Negruta au sosit la Brasov pentru a prelua afisele in vederea distributiei prin tara, dar inainte de plecare au fost prinsi. In 23 noiembrie a avut loc vizita oficiala in Romania a presedintelui Statelor Unite ale Americii”, se arata in rechizitoriu.
Oprita recunoaste ca a facut afise pentru Forumul Crestin Noua Dreapta, dar spune ca acestea nu anuntau altceva decit aparitia numarului 4 din revista “Noua Dreapta”, care functioneaza legal. “Pe afise era un insemn reprezentind crucea centrica, care este sigla organizatiei. Am demonstrat in instanta, prin fotografii, ca acest insemn este raspindit pe portile de lemn din Maramures, in cimitire, biserici si chiar pe cartelele telefonice RomTelecom, nefiind interzis de lege”, sustine Oprita.
rechizitoriu plin de definitii
Rechizitoriul cazului Oprita este plin de definitii stiintifice ale national-socialismului, ale fascismului si ale miscarii legionare.
Procurorii spun ca au dovezi in legatura cu faptul ca, in 1991, Oprita a intrat in contact cu reprezentantii unor miscari extremiste de dreapta din Germania.
Mai apoi, intre 1992-1994, in timp ce era profesor de fizica la Liceul Teoretic din Codlea, dupa ce l-a cunoscut pe Ovidiu Gules, director al publicatiei “Gazeta de Vest”, spun procurorii, o publicatie “cu un evident cuprins nationalist extremist, xenofob, rasist si legionar”, a inceput sa colaboreze la aceasta. Tot atunci, Oprita a organizat “Tinara Fratie Ortodoxa”, un corp de elita al elevilor din licee, fapta considerata de anchetatori extrem de grava. “Elevii ar fi urmat sa fie dusi in excursii montate in care sa studieze publicatiile “Gazeta de Vest” si “Puncte Cardinale””, se spune in rechizitoriu.
Acesta face referire la toata activitatea lui Grigore Oprita, incepind cu 1991. “Eu nu ma consider fascist, extremist sau legionar.Toate insemnarile mele, ridicate de politisti, reprezinta doar o recuperare a unor adevaruri istorice, o munca de cercetare istorica. Volumele mele au fost publicate legal si vindute in librarii.
N-au fost niciodata interzise de lege, in fotografiile ridicate apar alaturi de membri ai Forumului Crestin Noua Dreapta si de fostii mei colegi de la revista “Gazeta de Vest”. Eu sint doar simpatizant al acestei organizatii, iar publicatia nu a fost interzisa de lege”, explica profesorul.
Procurorii sustin insa ca atit materialele publicate in “Gazeta de Vest”, cit si cartile “Garda de Fier” si “Cum am devenit “extremist de dreapta””, semnate de Oprita, demonstreaza ca era “preocupat sa infiinteze miscari de natura extremista, legionara”. Procurorii incrimineaza si denumirea firmei acestuia. “In 28 ianuarie 1999, Oprita impreuna cu alte doua persoane infiinteaza societatea Arbeit MF SRL Brasov, inmatriculata la Registrul Comertului. Aceasta denumire de firma ascunde unul dintre cele mai odioase mesaje cunoscute in istorie: “Arbeit Macht Frei” - “Munca te face liber” - deviza afisata la intrarea in lagarele de extreminare din timpul celui de-al doilea razboi mondial”. Oprita este acuzat ca a pregatit si redactat materiale propagandistice pentru Noua Dreapta si ca, prin intermediul firmei, a difuzat prin scoli diverse reviste, brosuri si CD-uri cu continut fascist. Procurorii au mai descoperit, pe hard-discurile ridicate cu ocazia perchezitiei, mesaje trimise de Oprita care erau semnate “Heil Hitler”.
Procurorii sustin insa ca atit materialele publicate in “Gazeta de Vest”, cit si cartile “Garda de Fier” si “Cum am devenit “extremist de dreapta””, semnate de Oprita, demonstreaza ca era “preocupat sa infiinteze miscari de natura extremista, legionara”. Procurorii incrimineaza si denumirea firmei acestuia. “In 28 ianuarie 1999, Oprita impreuna cu alte doua persoane infiinteaza societatea Arbeit MF SRL Brasov, inmatriculata la Registrul Comertului. Aceasta denumire de firma ascunde unul dintre cele mai odioase mesaje cunoscute in istorie: “Arbeit Macht Frei” - “Munca te face liber” - deviza afisata la intrarea in lagarele de extreminare din timpul celui de-al doilea razboi mondial”. Oprita este acuzat ca a pregatit si redactat materiale propagandistice pentru Noua Dreapta si ca, prin intermediul firmei, a difuzat prin scoli diverse reviste, brosuri si CD-uri cu continut fascist. Procurorii au mai descoperit, pe hard-discurile ridicate cu ocazia perchezitiei, mesaje trimise de Oprita care erau semnate “Heil Hitler”.
Nu poate vota timp de cinci ani
Tribunalul a mai decis ca, timp de cinci ani, Grigore Oprita nu va avea dreptul sa voteze si sa-si exercite alte drepturi civile.
n sentinta data ieri in cazul Oprita s-a mai stabilit un termen de incercare de sase ani si jumatate, in acest timp brasoveanul aflindu-se sub supravegherea unui procuror numit de instanta cu care se va intilni periodic pentru “reintegrarea sociala” si ii va anunta orice modificare intervenita in viata lui: schimbarea domiciliului, a locului de munca, parasirea orasului si altele. Daca in aceasta perioada, Grigore Oprita isi continua activitatea pentru care a fost judecat va ajunge, cu siguranta, la inchisoare.
Camelia Csiki
| |
|
){kind=link}
){kind=link}
){kind=link}
){kind=link}
){kind=link}